LA VURPI FURBA E LU LUPU BABBANU


Un lupu ancora ingenuu,
picciottu e simpliciuni,
vitti un cavaddu pàsciri
attagghiu d'un vadduni.
Era,dd'armali,un sàuru
di forma maistusa:
'nquartatu,grossu e gàutu,
di razza ginirusa.
Lu lupu,nta lu vidiri
un tali campiuni,
ristau a vardallu,propiu
di veru passuluni
-Cu' mai,pinsau,po' essiri
stu spavintusu armali?
Non è di certu un tàuru,
non è mancu un maiali...
L'aspettu so è tirrìbili
sarà forsi un liuni,
lu Re di cui ni pàrranu
l'armali,in ogni gnuni.
Si' non mi fazzu scòrgiri
sarà megghiu ppi mia;
cu'sa'si' è suscettìbili,
mi vidi e I siddia?
Facennu tali ipòtesi
lu lupu s'alluntana,
truttannu velocìssimu
pp'ammeri a la so tana.
Lu 'ncontra,doppu un attimu,
'na vurpi furbacchiuna,
lu chiama dumannànnuci:
-Chi è sta primura?
-cummari mia,cridìtimi,
ddà sutta,nta lu chianu,
ammenzu l'erba,pàscula
un animali stranu.
Non è un maiali o 'n-asinu,
un boi non è,sicuru;
cci àvi l'aspettu nòbili,
cummari,e m'appauru!
-Non vi scantati,càspita!
la vurpi cci rispunni;
Ora cci jemu n'sèmula,
mustràtimi ppi unni.
-Scusati,dissi sùbitu
la vurpi,in tonu astutu:
cu' siti,sidd'è lìcitu,
armali scanusciutu?
-cu' sugnu?La mimòria
cci l'haiu 'n-pocu attrassata;
la menti l'haiu dèbuli
e sempri frasturnata...
Perciò spissu dimenticu
lu nomu e lu casatu;
però supra lu zòcculu
cci l'haiu beddu stampatu.
E' un nomu assai visìbili,
perchì si trova scrittu
nta lu me pedi,propriu
d'arreri,a latu rittu.
E lu puliti lèggiri
supra la firratura
ca lu firraru pràticu
mi misi apposta antura
La vurpi,a stu priàmbulu,
ristau 'n-pocu cunfusa,
ma poi rispusi sùbitu
e d'accussì si scusa:
-Non sacciu affattu lèggiri
nè scriviri,ppi nenti,
ca sugnu attunnu scògnita
di littra,a lu prisenti...
Ma mecumpari è un gèniu,
'n'armali intiligenti,
un dottu incumparàbili,
un lupu assai saccenti!
Lu lupu,a tali plàusi,
si preja,lu gran minnali
e s'avvicina a leggiri
lu nomu di dd'armali.
Ma lu cavaddu fàusu
intantu si pripara
e ccu 'n-putenti càuci
cci ruppi 'i jangulara!
Girau,comu un anìmmulu
lu lupu,a dda pidata
e poi cascau-lu mìsiru!-
dda 'n-terra,ppi cappata!
La vurpi,ccu pacenzia
lu stesi a cunfurtari,
ma tuttu tempu inutili;
cchiù cchi puteva fari?
-Cumpari miu,ascutàtimi
cciu dissi,finalmenti:
non tantu assai fidàtivi
di scanusciuti genti.
Lu dici lu pruverbiu
ca non si sbagghia mai;
voi oggi lu 'mparàstivu
ccu tantu sangu e guai.
Vi resti ppi mimòria,
ppi santu insegnamentu
lu dolu tantu acèrrimu
ca aviti a stu mumentu.
E quannu,ppi disgrazia,
lu casu vi succedi
ca v'invitanu a lèggiri,
pinsati ddu gran pedi...
Ddu pedi accussì 'nfamiu
c'o mussu vi sfasciau
e la dintami tènira
ccà 'n-terra scuzzulau!


MURALI
Statti in guardia e ccu prudenza
tra li genti scanusciuti,
boni e babbi all'apparenza.

 

APPARENZA E SUSTANZA

Nta na campagna c’eranu
Chiantati ‘nta ‘n-fileri,
na grossa ficu bìfira
e ‘n-piru cavalieri.
L’estati vinni, càuda,
e la ficu matura
li frutti so bellissimi,
ccu tantu amuri e cura.
Lu piru ,taliànnuli,
Però si scannalia
A ccu la vuci irònica
All’albiru cci spia:
--Dicitimi, s’è lìcitu,
cummari mia, e scusati:
pirchì ssi frutti tènniri
li vesti hannu strazzati?
Non è dignu d’un albiru
Maistusu comu a vui
Aviri figgi simili,
parranno tra di nui…
Li cammiseddi làciri
Su ppi li puvireddi,
non mai ppi figgi nòbili
comu li vostri e beddi!
La ficu, a ddu priambulu,
Rispusi sicca e asciutta :
--Non mi ni stressa ‘n-càvulu
siddu vi paru brutta!
A mia ‘ntressa, cridìtimi,
ca li me’ figghiareddi
su d’intra sani e nòbili,
gustusi e zuccareddi.
Di fora è troppu fàcili
Mustrari l’apparenza,
ma, si’ l’internu è fracidu,
ludàrini cu’ penza?


MURALI:
Non si avi cura lu saviu
Di l’apparenza esterna,
ma voli china l’anima
di la sustanza eterna!.

 

LU LUCI-PICURARU VANITUSU


Un luci-picuraru vanitusu
a un vermu cci dicìa ccu serietà:
-Iù sugnu tantu beddu e luminusu
ca è 'm-piccatu stariminni ccà.
In celu sunnu tutti li me' soru,
la me famigghia è tutta para ddà,
ccu patri SULI,fonti di ristoru,
la LUNA ed autri stiddi,in quantità...
Ed ora partu e acchianu versu susu,
unni tantu splinnuri si ni sta
e li me raggi vi mannu ccà ghjusu,
comu ogni stidda nta la notti fa.
-Senti,cci rispunniu lu vermiceddu,
ccu lu to lustru,cchi poi fari tu?
Si bonu sulu ppi nta st'urticeddu
unni zanzari e pùddiri ci su'.
Ccàni ti fannu tantu di ccappeddu,
t'onura ognunu quantu po di cchiù,
ma,ammenzu di li stiddi,figghiu beddu,
non vali nenti,tu lu dicu iù.


MURALI
Non circari d'acchianari
unni mai cci poi arrivari!.


CARIZZI DI SCECCU


'Nta 'na granni massaria,
tra di l'autri animali,
c'era n'-sceccu ca cci avìa
nta la testa picca sali,
e,perciò,s'invidiava
d'un cangnolu ca cci stava
Stu cagnolu era lu spassu
di lu riccu su patruni;
lu sigueva in ogni passu,
cci jucava in ogni gnuni,
l'alliccava affituusu,
di li cani com'è l'usu.
Lu patruni,d'autru cantu,
ci facia milli carizzi;
lu vuleva beni tantu
ppi li soi gran valintizzi,
lu civava ogni momentu
e cci dava 'nsignamentu
Nta lu vidiri sti sceni,
lu pudditru s'addannava
e a 'na so crapa li so peni
'na jurnata cci cuntava,
ccu la vuci chiangiulina
e di sdegnu e 'nvidia china
-Non è giustu lu trattari
ca fa a mia lu gnu' patruni,
ca mi manna a travagghiari,
sempri armatu di varduni,
o a la vigna o a lu mulinu,
di la sira a lu matinu.
Non è giustu ca m'affida
a lu rùsticu viddanu
ca mi stuzzica e mi sfida
ccu 'n-vastuni nta li manu
e m'ammazza di lignati
nta li spaddi n'custanati
Mentri poi,ccu granni affettu,
a lu cani fa schiticchi;
si lu curca nta lu lettu
e cci spùlica l'aricchi
a lu cani bacchittuni,
sempri saziu e putruni!
Sulu sulu c'è ppi mia
pagghia vecchia ed erba sicca;
ma lu cani s'arricrìa
e lu mussu si l'allicca,
ca stufati e pasta asciutta
si ni sbaffa a la sdirrutta!
Pirchì mai sta differenza?
m'addumannu spissu e dicu;
e,cridìtimi,in cuscenza,
ca m'addannu e m'allammicu
ppi la sorti infami e ria
ca si la pigghiò ccu mia!
-Di lu veni la mancanza,
la gna crapa cci rispusi.
Si cci avìssiru crianza,
non patissivu ss'abbusi,
ma vui siti sustinutu
e vi tocca stari mutu.
Iù m'accorgiu ca lu cani,
quannu arriva lu patruni,
lu va 'ncontra ammeri ddàni,
propiu sutta lu patruni
e cci fa lu benvinutu
ccu lu fari risolutu.
Ma a vui mai,cumpari sceccu,
v'haiu vistu fari tantu;
chissu ccà è lu vostru peccu,
di lu cani,inveci,vantu;
chissa ccà è la differenza
ca vi duna suffirenza!
Si' mustràssivu d'aviri
cchiossai affettu ppi lu gnuri,
sugnu certa di sintìri
ca di vui si pigghia amuri
e vinìssivu trattatu
cchiù d'un cani e rispittatu.
A lu sèntiri sti ditti
lu sumaru cci rifletti
e,la sira,quannu vitti
ca si ficiru li setti
e vineva lu patruni,
curriu sutta lu purtuni.
Comu trasi,si cci allanza
arragghiannu d'alligrizza
e,ccu granni amurusanza,
nta lu pettu l'accarizza
ccu li dui zampi d'avanti,
c'avìa jsatu nta dd'istanti.
Cadi 'nterra lu mischinu
ammaccatu e ccu spaventu,
ma lu sceccu,nta lu schinu,
vusca corpa,a centu a centu,
di li servi primurusi
ca accurreru nimirusi

MURALI
Ppi pirìculu di fari
qualchi bistialità,
cerca ad autri imitari
si' cci n'hai l'abilità.

 

LU CUNGRESSU DI LI SURGI


'Nta 'na casa sdirrubata,
sularina e abbannunata,
si jungeru in gran cunsensu
tanti surgi,ppi 'ncungressu.
Si trattava di parrari
circa zoccu s'avvia a fari
e truvai un modu adattu
ppi distruggiri lu jattu.
N'-surgi vecchiu e sapienti,
ca sidìa di presidenti,
ccu la vuci risoluta
dissi:-E' aperta la siduta.
Nui campàssimu filici,
si' nun fussi, cari amici,
ppi lu jattu lazzaruni
ca'ncuntramu in ogni gnuni
St'animali strafallàriu
assasinu e sanguinariu,
è un nimicu assai putenti,
schiticchiusu e strafuttenti:
quannu acchiappa unu di nui,
nun cci la finisci cchiui...
Tra li granfi si lu metti
e cci fa milli juchetti:
l'arrimina,lu 'ncatina
e a lu vucca l'avvicina;
poi l'allicca,lu talìa
e nta l'aria lu sbrizzìa...
Non arriva mancu 'nterra
ca nta l'aria l'afferra
e lu sbatti di ccà e ddà
ccu fururi e crudiltà.
Tanti voti,poi,lu lassa
e fa finta ca s'arrassa;
lu surgiddu,allura,scappa;
ma l'infami lu v'acchiappa
e cuntinua lu jocu
cu lu spassa n'autru pocu,
finu a quannu,bruttu jattu,
si lu mangia,suddisfattu.
Perciò è nostra 'ntinzioni
difiniri la quistioni
e circari mezzi ritti
ppi struncari sti dilitti.
Ascutamu ora la vuci
di lu surgi Scaccianuci
lu cchiù vecchiu,lu chiu saggiu
tra di nui,cchiù di curaggiu
e sintemu,finalmenti,
li so' giusti accurgimenti.
A sti ditti,si susìu
'n-surgi vecchiu e rispunniu:
-Cari amici,cari frati,
ppi la nosta libirtati,
ppi non pàtiri cchiù peni,
lu sapiti cchi cunvieni?
Ni cunveni fari un pattu
cc''u nimicu di lu jattu,
lu nimicu naturali
ch'è lu cani,tali e quali.
E lu cani ni difenni,
lu serviziu ni renni
di mantèniri a distanza
lu jattazzu,quannu avanza.
Ppi cumpensu,nui ci damu
lu mangiari e l'addivamu.
Canuscemu in virità,
la so granni fidiltà
e perciò semu sicuri
ca ni servi in tutti l'uri
ccu pruntizza giniali,
pirchì è un nòbili animali!
A stu puntu,un surgi ha statu,
Sperciacasci numinatu,
ca di scattu si susìu
e accussì l'intirrumpiu:
-Bona fussi sta pinsata,
ma cu' allinchi dda..pignata?
Vogghiu diri:cui po dari
a lu cani lu mangiari?
Ci volissi un magazzinu
sempri prontu e sempri chinu
ppi putiri dari mmasta
a lu cani,e non cci basta!
Fussi impegnu troppu duru
cari amici,v'assicuru...
e perciò,ppi quantu costa,
iù rispingiu la pruposta.
Costa,inveci,troppu menu
siddu usamu lu vilenu,
un vilenu fulminanti
ca fa colpu sull'istanti
Lu mittemu nta lu piattu
unn'è sòlitu lu jattu
di mangiàrisi la pappa
e viditti ca cci 'ncappa
lu mittemu in autri punti,
saliàtu junti junti
e non passa tantu assai
ca sintemu li so' guai.
Ma ccà pigghia la palora
na surcidda figghialora
ca s'allarma giustamenti
quannu tali cosi senti
-Siti pazzu!dici allura.
Lu vilenu,c'è paura
ca,ppi sbagghiu e distazioni,
po canciari dirizioni...
Iù cci haiu tanti figghiareddi
nichi ancora e nuzzinteddi;
si',niscennu di la tana,
qualchidunu s'alluntana
e v'à mangia nta ddi punti
unni c'è vilenu a ghiunti,
chi succedi?-Diu ni scanza-
'n-tirrimotu,nta dda panza!
Sta pruposta è di scartari
e di cchiù non ni parrari
L'autri surgi accunsinteru:
-Giustu dici,chissu è veru!
a nui tutti nun cunveni
fari l'usu di vileni!
Si parrau di trabucchetti,
di tagghioli e trappuletti,
ppi lu jattu babbiari
e putirlu alluntanari,
ma fu vana ogni pinsata
ogni idia fu criticata

      ***     

'Nta 'na gnuni si ni stava
un surgiddu,ca ascutava;
era un surgi nicareddu
'ngiuriatu "cicireddu",
ppi la cuda mutilata,
nta la tràppula lassata
e,ppi sorti ria e brutta
quannu un cìciru ridutta.
Cicireddu,finalmenti,
dumannau a lu presidenti
di pigghiari la palora
ca 'un avìa parratu ancora.
La parola fu accordata
e cci fici sta parrata:
-Tra di tanti surgi scienti
ca su ccà,iù sugnu nenti;
sugnu un pòviru surgiddu
difittusu e picciriddu,
ma mi vinni na pinsata
ca pò ghessiri accittata.
Cci vulissi,a miu pinsari,
ppi lu jattu babbiari,
'na squillanti campanedda
ccu tanticchia di curdedda
attaccata in modu adattu
a lu coddu di lu jattu.
Accussì,quannu camina,
la cianciana s'arrimina
e,sintennu lu so sonu
nui scappamu a tempu bonu.
-Bani,bravu,beni daveru!
tutti pari rispunneru.
Sta pinsata è giniali!
e tu pisi quantu vali!
Si suseru tutti quanti
e,ccu fari assai fistanti,
abbrazzaru Cicireddu,
lu cchiù spertu surgiteddu.
E gridannu:-Viva,viva!
ogni surgi non si priva
mi si torci e mi s'addizza,
abballannu d'alligrizza.
Quannu,poi,si sazìaru
e a la calma riturnaru,
ripigghiau lu Prisidenti
la siduta,novamenti.
Si votau ccu Scaccianuci
ccu paroli beddi e duci
e cci dissi:-Amicu caru,
tu si' n-surgi saggiu e raru
ca cunusci di tant'anni,
di lu jattu stili e inganni;
tu si vecchiu e ormai allinatu,
nta la lotta azzariatu
e tu sulu si capaci
di dunàrini la paci;
perciò nesci di sta tana
e v'attacca la campana.
-Tali parti,veramenti,
spetta a vui,miu Prisidenti...
Siti capu e ginirali
di li surgi e stassi mali
ca tuccassi a mia l'unuri
di tali attu di valuri!
-La me vita nta st'affari
non la pozzu arriscari
ca,iù mortu,vui ristati
senza guida e abbannunati.
Cu' vi sprona e vi cunsigghia?
Cu' susteni la famigghia?
Comu capu forti ed abili,
perciò sugnu indispinsabilì...
Siddu tu non voi pruvari,
ca ti scanti di cripari,
cci mannamu a Cicireddu,
c'havi tantu ciriveddu.
-A mia giustu?E pirchì mai
mi mittiti nta sti guai?
Siddu vui,surgi anziani,
valurusi capitani,
vi scantati di la morti
sugnu iù,forsi,cchiù forti?
Forsi cci haiu cchiù esperienza?
Vah...dicìtilu 'n-cuscenza:
mi criditi cchiù minchiuni
ed è chissa la ragiuni...
Ma iù,allura,vi dichiaru
e vi dicu beddu chiaru
ca non cci n'attaccu,affattu,
ciancianedda,no,a lu jattu!
Si vardaru 'nta li mussi,
ppi l'affruntu russi russi,
tutti pari li surgiddi
vecchi,anziani e picciriddi
e,unu prima e n'autru appressu,
disirtaru lu cungressu!


MURALI
Si rènninu ridìculi
'ccussì tanti pirsuni,
quannu l'entusiàsimu
cci affusca la ragiuni.


LI BESTII E L'OMU


La scienza muderna ha stabilitu
ca l'animali non hannu palora
e parrari tra d'iddi è pruibitu
pirchì lu verbu so non nesci fora;
'nveci,li bestii,granni e picciriddi,
di dogni speci,pàrranu tra d'iddi.
L'elefanti discurri ccu l'ariddi,
lu liuni a lu pùlici rispunni,
l'ippopòtamu parra a li cardiddi
e la parrata so non si cunfunni;
insumma,hannu un linguaggiu silinziusu,
mutu linguaggiu,ma di vastu usu.
L'omu,sempri superbu e vanitusu,
non ha capitu mai lo so parrari
e spissi voti ni resta cunfusu
quannu senti li bestii vuciari,
pirchì non sapi cchi vòlinu diri
ccu l'abbaiari o ccu lu so nitriri.
Ma,siddu l'omu putissi capiri
lu linguaggiu ca cci hannu l'animali,
non cci pruvassi tantu piaciri
a fàricci a lu spissu tantu mali,
pirchì li bestii,infini,dicu iu,
criaturi pur'iddi su' di Diu
Quannu nascivi,'nsemi a mia nasciu
la dota ca mi desi lu Signuri
di sèntiri e capiri un chiacchiarìu
tra bestii di varii naturi,
sia aceddi o pisci,sia belvi o sirpenti,
di li cchiù nichi a chiddi cchiu 'mpunenti.
Ccu tali facultati supprinnenti
spissu ascutu discursi animalischi
e restu 'mprissiunatu veramenti
di lu cuncetti soi lògici e frischi;
ppi cui,a lì voti,la muta parola
di l'animali m'ha fatti di scola.
'Na notti,ca era sutta li linzola
e sonnu all'occhi non mi ni calava,
mi suspingivi,cuu na capriola,
e lu lettu lassai unni pusava;
poi doppu scarpi e robbi m'inficcai
e fora di la casa mi truvai.
Era 'na notti calma,comu mai,
e la luna splinneva nta lu celu
mannannu nta la terra li so raj
ca all'albiri facèvanu di velu,
mentri ca l'aria profumata e fina
mi dava rifrigèriu in ogni vina.
Era già l'una e menza di matina
quannu 'nta na chianura fui arrivatu,
'na chianura di sciara sularina
a lu quarteri Nèsima d'allatu
e vitti un brancu di diversi armali
disposti a giru nta ddu spiazzali.
C'era un liuni, capu e ginirali
di tutti l'autri bestii ddà prisenti,
ca,ccu posa superba e naturali,
dda nuttata sidìa di Prisidenti;
c'era 'na vacca,un porcu,un elefanti,
'na tigri ccu 'n-cunigghiu cchiù distanti.
Autri armali mi vitti davanti,
vinuti cu'lu sa'di quali situ;
c'era 'nu scimpanzè,tra tutti quanti,
'n-cavaddu,un cani e 'n-pavuni pulitu
ca faceva la rota,s'annacava
e culuritili pinni ammustrava.
Un gattu ammenzu d'iddi si ni stava,
'na pàpira,un leopardu,un risignolu,
'na jena,canti canti ristiava
e un aquiluni c'era nta ddu solu;
'na cicogna ccu qnjaddu e 'na pantera
vitti assittati nta na cantunera.
'N-sirpenti grossu ccu la sunagghera
a 'n-sciacallu faceva cumpagnia;
'na pècura a latu d'iddu c'era
e un sciccareddu di Pantelleria;
'na pìula cuu 'n-mulu e gnjaddudinia
vitti disposti propriu 'n-prima lìnia.
Armali di Brasili e di Virgìnia,
d'Africa,di l'Alasca e Canadà,
di Russia,d'Argentina e d'Abissìnia
èranu dda nuttata tutti ddà
riùniti in congressu,ppi parrari
di l'omu,liu soi usi e lu so fari.
-Amici mei,putemu cuminciari
a dari locu a li nostri lavuri,
dissi lu presidenti a tutti pari,
mentr'iu ascutava,chinu di tirruri,
pirchì,siddu ddi bestii mi vidèvanu,
non sacciu cchi accugghenza mi facèvanu.
Intantu cchiù 'ncucchiati si mittèvanu
l'unu accostu di l'autru,stritti stritti
e a lu liuni circulu facèvanu
pp'ascutari cchiù megghiu li sò ditti
e chiddu,infatti,ccu palora muta,
dissi ruggennu:-è aperta la siduta!
E la palora vinni conciduta
all'anzianu grossu scimpanzè
ca,ccu vuci schigghenti e risoluta,
accuminciau a parrari a tinchitè
dicennu:-Rispittàbili assimblia,
eccu qual'è di l'omu la me idia:
L'omu,nta zoccu fa,imita a mia:
li gesti uguali e lu so agiri puru;
spissu si vanta ca la so ginìa
di mia discinni,ma non è sicuru...
Difatti nudda stritta parintela
tra la scimia e l'omu si rivela.
Darvin stu cunnubiu invanu svela
e la so teoria è sbagghiata,attunnu;
a tortu ccu la scimia lu miscela,
ca l'omu è omu di chi munnu è munnu,
ccu li so pregi,e ccu li so difetto
sittantamila voti diciassetti!
Vargannu l'omu in tutti li so' aspetti,
di scimia sulu certi usanzi cci àvi,
ma,si' difrunti scimia ed omu metti,
di lu misteru si trova la chiavi:
l'omu è dotatu d'istintu e ragiuni,
la scimia sulu istintu àvi in cumuni.
Però vardati quant'è...maccarruni
e quantu,inveci,semu saggi nui;
la 'ntiligenza metti 'nta na gnuni
e spissu abbrazza zoccu istintu sfuj:
sapi ca lu fumari cci fa mali,
ma fuma,ppi cripari a lu spitali.
Sapi quantu la droga sia fatali,
ma si fa gnizioni d'eroina;
l'alcool si lu bivi nta bucali,
puru sapennu ch'è la so ruvina
e di sessu spissu ni fa abusu,
finu ca si riduci fora d'usu...
Nui,ccu lu sulu istintu ginirusu,
ni sapemu vardari la saluti
e quannu 'ncelu c'è 'n-suli fucusu,
all'umbra ni mittemu,risoluti;
quannu c'è friddu,inveci,nui circamu
un mezzu adattu mi ni quadiamu.
Di cibi vilinusu ni vardamu,
ca,pp'istintu,sapemu quali su'
e,di'ssemu malati,ni curamu
ccu l'erbi adatti e ccu nent'autru cchiù;
mentri usamu lu sessu ccu giudiziu,
ppi ginirari e mai ppi sbaddu o sfiziu.
-Si vilinusu,comu 'n-salifiziu,
dissi lu cani,tuttu siddiatu,
ma vanu risultau lu to cumiziu
contru di l'omu,re di lu criatu,
pirchì,ccu la so granni 'ntiligenza,
ha sviluppatu tecnica e scienza.
Li so' difetti nenti su',in cuscenza,
difrunti a li scuperti e all'invinzioni;
di l'àtomu ha trovatu la putenza
e,comu nenti fussi,lu scumponi;
poi,nta l'astronomia e la midicina
l'omu s'imponi e senti cchi cummina:
A li sferi celesti s'avvicina
ppi studiari li stiddi cchi su';
supra la luna,difatti,cammina
e va versu Saturno,chi voi cchiù?
Scippa lu cori,metti n'autru cori
e lu pazienti risisti e non mori
Di l'arti so non trovu li palori
ppi dicantari l'ingignusità,
pirchì a lu munnu cci ni su' trisori
di pittura e puisia,in gran quantità;
e non manca la mùsica e scultura
ppi dari un quartu di la so natura.
-Si troppu curtigianu,teni accura,
dissi la tigri,ccu vuci schigghenti;
l'omu dimustra,in ogni cugnintura,
l'istintu so di veru dilinquenti
sfrutta li so belli invinzioni
ppi fari mali,senza eccezioni.
Supra di lu cchiù dèbuli s'imponi
jttannu bummi ccu l'ariuplani;
infetta l'aqua,l'aria scumponi
ccu li fumu e li gaa li cchiù strani;
poi,ccu la bumma àtomica ci fici
rennu lu munnu trimanti e 'nfilici!
Chissa è la prova chiara,cari amici,
ca l'omu,in funnu,è un èssiri firoci;
l'aquilibriu ruppi d'ogni lici
e nta lu viziu e lu dilittu coci;
perchiò a cchi vali,a cchi,la so scienza
siddu cci àvi macchiata la cuscienza?
Nui semu armali di palora senza,
ma osservamu la liggi di natura;
lu nostru agiri,dittu in cunfidenza,
è sempri rettu e nostra stirpi onura,
mentri ca non po diri d'accussì
l'omu,e già v'haiu dittu lu pirchì.
troppu sivera versu d'iddu si,
rispusi u cavaddu a ddu parrari,
e minzogni n'hai dittu a tri a tri
ppi putirlu di cchiù calunniari,
scurdannu comu l'omu,nta stu munnu,
ccu la so civiltà,è rignanti,attunnu!
A diri li so' preggi mi cunfunnu
tanti e tali cci nn'àvi,veramenti
camina di lu mari nta lu funnu
ccu li suttamarini suprimenti,
manna nta l'aria soni,canti,vuci
e nta la radiu,infini,li cunnuci.
Ccu la crìtica to lu metti 'n-cruci,
ma scordi quali su' li to' difetti,
tu,c'ammazzi l'armali e li riduci
cibu ca nta la panza ti lu jetti,
tu,'nsemi a tutti l'autri felini
ca siti tanti acèrrimi assassini
'Ntisi quattru ruggiti leononi
junti a stu puntu e ,doppu,stu parrari:
-Armali tutti ca siti vicini,
ascutati cchi staiu ppi dichiarari:
siddu ammazzari qualcunu ni vitti,
fu ppi saziari li nosti pititti.
E praticamu li giusti diritti
quannu jemu a la caccia d'autri armali
pirchì semu carnivori,cutritti,
ppi la supravvivenza,a fari mali;
ma l'omu d'ammazzarini non speddi
ppi fari sfarzu ccu li nostri peddi!
Ppi li so' pinni ammazza a certi aceddi
e ppi l'avòuriu abbatti l'elefanti,
mentri li nichi armali,nizzinteddi,
sunnu la preda d'iddu,in ogni istanti,
d'iddu,ca nfunnu è vegetarianu,
ma mangia carni tuttu l'annu sanu!
Li felini piccatu non li fanu,
nun su' assassini comu dici tu,
ca,si' la panza sazia cci l'ànu,
'n-caccia di cibu non cci vannu cchiù,
mentri ca l'omu,comu tu ben sai,
è capricciusu e non sazia mai!
-Sacra Maistà,ragiuni non cci n'hai
siddu sulu difetti accolli all'omu
e non su'giusti l'accusi ca fai
jttannu nta lu fangu lu so nomu,
dissi lu sceccu,curaggiusamenti,
parrannu forti,ammenzuli prisenti
E doppu ripigghiau:-L'esperimenti
fatti di l'omu sunnu giniali;
la televisioni pari nenti,
ma vidi nta lu munnu quanti vali;
l'immagini trasporta e la palora,
lu duci cantu e la musica ancora...
E lu trenu a vapuri non è d'ora
ca fu invintatu,dittu in virità;
curri viloci a la parti di fora,
attravirsannu campagni e cità;
lu trammi,l'orologiu,l'automòbili,
su' invinzioni veramenti nòbili.
L'omu,perciò,non è criatura ignòbili,
ma intiligenti assai,fattivu ed àbili
fici li trati,li vesti,li mòbili
e l'abitazioni li cchiù stàbili,
mentri cci duna rizzettu e mangiari
e tanti armali ca sapi addivari.
Jaddini,jatti e cunigghia macari,
pàpiri,nuzzi,anitri e tacchini;
porci e viteddi teni a pasculari,
cavaddi,scecchi e animali caprini;
pècuri e cani sunnu amici soi...
di la so umanità cchiù cchi ni voi?
-Sceccu,si sceccu e canciari non poi;
tu nun canusci nenti di la vita;
l'omu all'armali lu cibu cci proi
non certamenti ppi buntà infinita,
ma ppi 'nteressi so' spissu l'addeva
e,a l'ultimata,la vita cci leva.
é troppu scaltru lu figghiu di Eva,
teni lu jattu ppi surgi pigghiari
e,comu l'antinatu so faceva,
addeva scecchi ppi cci cavalcari...
lu cani,ppi la guardia ca cci fa,
la vacca,ppi lu latti ca cci dà.
Zoccu ascutati è santa virità,
dissi a vuci di testa l'elefanti,
e tu ,sceccu mirrinu,non si sa'
si' stimi l'omu ppi quantu lu vanti,
pirchì l'omu di tia si n'apprufitta
ed è un misteru comu stai all'additta.
Ccu la so' ntiligenza maliditta,
ti misi sutta,ti fa travagghiari
e ti fa furriari a manca e dritta,
dànnuti vastunati ppi mangiari
e qualchi filu di fracida pagghia,
ca lu cibu non è ppi cu'travagghia!
Papiri e nuzzi,appena ca li ncagghia,
senza pietati lu coddu cci tira..
e,di lu porcu,lardu e carni tagghia.
E' chissu l'omu ca tantu s'ammira,
chissa è l'umanità di cui mi parri,
sceccu gnuranti ca parrannu sgarri!
E' dignu di pugnali e scimitarri,
ppi comu tratta li pòviri armali
e ppi li soi stravizii bizzarri,
l'omu cchiù picca d'un insettu vali;
perciò dichiaru:megghiu avissi statu
si' non l'avissi natura criatu
A stu puntu,si 'ntisi in ogni latu
'n'applàusu veramenti spiciali
e l'animali,ccu tuttu lu ciatu
gridaru:-E' veru,l'omu nenti vali!
Perciò vutamu all'unanimità:
Abassu l'omu e la so civiltà!
L'alba di l'orienti spuntau già
spurtusannu lu scuru di la notti;
lu novu jornu l'apparenza fa,
mentri li bestii,adagiu,ad unu ad unu,
abbannunaru tutti lu radunu.
Quannu cchiù in vista non cci fu nessunu,
pur'iu m'incaminai versu la casa,
ca stari ddà non era cchiù oppurtunu,
mancannu a lu me scopu la so basa;
perciò mi v''a curcai senza tardari,
mentri lu suli stava ppi spuntari.


MURALI
L'omu si pò chiamari " babbasuni"
si 'va contru l'istintu e la ragiuni
e non fa onuri a la so razza eletta
di 'la buntà di cori cci difetta.


LU BARBAGGIANNI PUETA


Un barbagianni,malatu di testa,
si crideva pueta giniali
e ricitava,ccu li cori in festa,
spissu sunetti,ottavi e madrigali
L'autri aceddi di 'nta la furesta,
sintènnucci cantari versi tali,
l'aricchi si 'ntuppàvanu,a la testa,
ccu li piduzzi o la punta di l'ali
Ddu babbasuni,allura,cchi cummina?
Un pattu fici ccu lu risignolu,
ca cci pristau la so cantatina,
ppi dàricci pristigiu e cchiù cunsolu
E,cantannu di sira e di matina,
a nomu di dd'aceddu citriolu,
ccu versi duci e di fattura fina,
facìa la fama di lu mariolu!
Si n'addunaru tutti l'autri aceddi
di ddu tracchiggiu d'accussì sfacciatu
e,ridennu di cori,a crepapiedi,
hannu tutti du' fissa criticatu.


MURALI
Vistìri robbi d'autru
è babbanìa,vi dicu.
Sturtizza è lu spugghiarisi
ppi vèstiri n'amicu!.
 

LA CURNACCHIA E LU VURPIGGHIUNI


'Na curnacchia spilancata,
brutta,niura 'mpiciata,
supra un vancu di cucina
rubau 'n-pezzu di vaccina.
Era carni sapurita,
d'ogni grassu già pulita
ca,a vardalla,la curnacchia
ni spinnicchia e ni spinnacchia!
Ppi non essiri 'nchitata,
ppi lu voscu fici strada,
unni aveva lu so jazzu
supra 'npedi d'arbanazzu.
-Ccà,pinsau lu lautru armali,
è un magnificu lucali
e non vegnu disturbata
mentri fazzu la mangiata,
pirchì è un puntu sulitariu
e non c'è mancu un canàriu.
I sbagghiava la curnacchia,
pirchì c'era,nta na macchia
di ruvetti,nta na gnuni,
ca vardava,un vurpigghiuni.
-Scih!...cchi bedda carni frisca,
oggi fazzu bona pisca!
-riflittiu lu mariolu-
e m'ascialu e mi cunsolu.
Ccu la vuci pirsuadenti,
a l'aceddu dissi:-senti:
Tu I bedda 'nta li pinni,
fai 'ncantari,vantitinni!
Lu to corpu è ben furmatu,
ccu l'aspettu equilibratu;
La to testa è comu un scrignu
ca cunteni tantu gnignu;
sì facissi un bonu cantu,
tu valissi n'autru tantu.
La curnacchia,a stii palori,
senti un tuffu nta lu cori
e cci voli dimustrari
comi sapi ben cantari.
Ma,gaprennu lu so beccu,
ppi ripètiri lu leccu,
la carnuzza abbannunau,
ca ddà sutta va a cascau.
Lu vurpuni,ca aspittava
e a la vucca avìa la vava,
comu a tiru cci arrivau,
propriu a volu l'affirrau
e ni fici un muzzicuni
ch'era dignu d'un baruni,
mentri ancora la curnacchia
ni spinnicchia e ni spinnacchia!

MURALI
Cù I fa d'autru 'ngannari
ccu li lodi e vantamenti,
cci succedi c'ha' pajari,
ccu virgogna e pintimenti!.